Dreptul de a utiliza în scris şi oral limba maghiară în administraţia locală, dreptul de a primi răspuns în limba maternă, dreptul de a apela serviciul de urgenţă 112 şi a vorbi în limba maghiară sau dreptul de a susţine examenul pentru permisul de conducere în ungureşte, sunt doar câteva din cele 64 de drepturi lingvistice cuprinse într-o broşură lansată miercuri la Cluj-Napoca.

Preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Horváth István, şi secretarul general al Uniunii Democrate Maghiare din România, Kovács Péter, au lansat, miercuri, la Cluj-Napoca, broşura „Drepturi lingvistice", care prezintă toate drepturi lingvistice pe care le au maghiarii din România şi pe care pot şi trebuie să le utilizeze în relaţia cu diferitele instituţii.

UDMR vrea ca maghiara să devină limbă oficială la nivel regional în 20 de ani

Broşura prezintă un număr de 64 de drepturi lingivistice din şapte domenii de activitate, de la învăţământ, viaţă culturală şi relaţii cu publicul, sănătate, instituţii publice sau servicii juridice.

„Le clarificăm care sunt drepturile, pe de-o parte, să nu aibă aşteptări exagerate în anumite situaţii, pe de altă parte, să aibă aşteptări foarte clare care sunt prevăzute în lege. Cetăţeanul maghiar în comunităţile unde sunt peste 20% populaţie maghiară are dreptul de a utiliza în scris şi oral limba maternă în administraţia locală şi are dreptul nu numai de a depune documente în această limbă, dar şi de a primi răspuns în această limbă", a declarat preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Horváth István.

Modelul este preluat de la guvernul slovac

Potrivit preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Horváth István, tipărirea acestei publicaţii nu are nicio legătură cu alegerile locale şi parlamen