Intre faptul ca presedintele SUA a confundat insulele Falkland cu Maldivele si eroarea lui Victor Ponta, care l-a numit pe Crin Antonescu "presedintele Ungureanu", exista o asemanare: dorinta.
Daca Barack Obama a cam obosit si se viseaza intr-un hamac atarnat de doi cocotieri, presedintele PSD incearca sa scape dintre buturile stranse reprezentate de omologul liberal, pornit pe tobogan din cauza ivirii lui MRU pe scena viitorului prezidential, si Dan Voiculescu, si-si cauta alt azimut, prin preajma actualului premier.
Caci zice Sigmund Freud asa: actele ratate sunt fenomene psihice care rezulta din interfata a doua paliere: o dimensiune constienta si alta preconstienta sau chiar inconstienta, perturbatoare.
Care are un sens, adica in spate trebuie cautata o intentie, o tendinta. Iar exemplul care se potriveste aici, dintre cele furnizate de parintele psihanalizei, este cel al presedintelui Parlamentului vienez, care in deschiderea lucrarilor a spus "declar sedinta inchisa".
Victor Ponta se arata a fi uneori golan, dar prost nu e. Isi da seama ca mariajul pus la cale intre el si Crin Antonescu de catre parintii Iliescu si Voiculescu bazandu-se pe premisa (falsa, iata) ca Traian Basescu e mort si ingropat intampina greutati de procreere. Realizeaza ca alaturi de presedintele liberal isi risca viitorul politic pana la compromitere si imagineaza solutii - daca nu o face, inseamna ca in aprecierea referitoare la desteptaciune m-am inselat.
Si chiar daca tineretea nu-l lasa sa vada adevarul, in jurul sau misuna cateva dame destul de batrane in politica si covrigareala pentru a zari perspectiva. Care in actuala ecuatie, nu e foarte vesela.
Imi place sa cred (de amorul artei) ca, in intimitatea gandului lui Victor Ponta, presedintele viitorului este Mihai Razvan Ungureanu, alaturi de care mintea sa ii da
