Implicarea în programe de voluntariat, lipsa antecedentelor penale şi caracterizările pozitive ale profesorilor sunt motivele pentru care judecătorul Tribunalului Bucureşti a decis că nu se impune condamnarea lui Andrei Plăcintă la o pedeapsă cu executare pentru tentativă la omor şi tâlhărie.

Andrei Plăcintă, fiul senatoarei Sorina Plăcintă, a fost condamnat, în 14 martie, de Tribunalul Bucureşti la trei ani de închisoare cu suspendare pentru tentativă la omor, tâlhărie şi ultraj contra bunelor moravuri, în cazul incidentului petrecut în 6 decembrie 2010.

Magistratul care a decis condamnarea lui Andrei Plăcintă la o pedeapsă cu suspendare arată în motivare că faptele de tâlhărie şi ultraj în forma comisă de Andrei Plăcintă prezintă un grad mediu de pericol, în vreme ce fapta de tentativă la omor prezintă un grad ridicat de pericol concret pentru că acesta a prevăzut şi urmările acţiunilor sale asupra victimei.

"La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 52 C.pen., precum şi criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen. raportate la prezenta cauză, reţinând următoarele: în ceea ce priveşte infracţiunea de tâlhărie, Tribunalul reţine că deşi această infracţiune are un grad ridicat de pericol social abstract, gradul de pericol social concret al infracţiunii deduse judecăţii este unul mediu, având în vedere că intenţia de însuşire fără drept a telefonului mobil al martorei .... a fost una supravenită; în ceea ce priveşte tentativa la infracţiunea de omor, Tribunalul reţine un grad ridicat de pericol social abstract, dar şi concret, întrucât inculpatul, deşi a prevăzut faptul că prin efectuarea manevrelor violente pune în pericol viaţa victimei, a acceptat producerea unui astfel de rezultat; în ceea ce priveşte infracţiunea de ultraj contra bunelor