Veidas, Vilnius: Mult timp legate de un destin comun, adeseori confundate, cele trei mici foste state sovietice nu împărtăşesc întotdeauna aceleaşi interese, în special în ceea ce priveşte aspectele legate de energie. Iar astăzi, cea care le garantează unitatea lor este Scandinavia.
Articol preluat din Presseurop.eu/ro, revistă a presei europene, în zece limbi.
Cu 25 de ani în urmă, conştientizarea destinului lor comun şi dorinţa de a se elibera de dominaţia sovietică apropia cele trei state baltice. Legătura emoţională era atât de puternică încât s-a putut menţine un întreg deceniu, deşi pe calea către independenţă, diferenţele între Lituania, Letonia şi Estonia începuseră să se facă simţite.
Mai întâi exista pragmatismul eston, romantismul lituanian şi "dorul" leton, creând de la bun început un pericol pentru unitatea baltică, desigur din punct de vedere politic, dar şi geopolitic.
În timpul luptei pentru independenţă, Rahvarinne (Frontul Popular din Estonia) şi Sąjūdis (Mişcarea reformatoare din Lituania), două organizaţii naţionaliste, au afirmat că Podul Libertăţii între Talin [capitala Estoniei] şi Vilnius [capitala Lituaniei] nu putea fi solid decât dacă se baza pe stâlpii capitalei letone Riga.
Letonia, veriga slabă
Această metaforă poetică, care reflecta perfect atmosfera de atunci, evidenţia un punct important: Letonia, secată de anii sovietici şi numărând cel mai mare număr de străini, este veriga slabă în lanţul statelor baltice.
Un diplomat care a petrecut mai mulţi ani în Letonia reaminteşte o realitate simplă: "Capitalul rusesc deţine ramura economică cea mai importantă din Letonia, porturile. După restaurarea independenţei, rusofonii au fost împinşi în afara politicii şi puterii executive, letonii considerând că îşi vor conduce ţara mai bine. La vremea respectivă, nimeni nu credea că într-un s
