Cazul Breivik nu este un motiv să ne îndoim de sistemul juridic european care exclude pedeapsa cu moartea. Dacă atentatorul norvegian va fi găsit responsabil de faptele sale, într-o bună zi va trebui să privească în ochi familiile celor 77 de victime. Aceasta va fi condamnarea adevărată.
Statul de drept îşi dovedeşte funcţionarea atunci când încadrează orice nelegiuire în anumite categorii. Astfel, Norvegia îi refuză criminalului de pe insula Utoya întocmai ce acesta îşi doreşte mai mult: un statut special, o imagine de cult. La prima vedere, cu toţii avem impresia că justiţia norvegiană este mult prea blândă cu cineva care a luat 77 de vieţi. Pedeapsa maximă în această ţară este de 21 de ani de închisoare. Fără încarcerare pe viaţă, fără pedeapsă capitală.
În plus mai e şi chestiunea discernământului şi bine că decizia finală aparţine unui complet de judecată şi nu psihiatrilor – care au dat două concluzii diferite în două rapoarte privind sănătatea mintală a lui Anders Breivik. Atentatorul – în caz că va fi găsit cu discernământ şi vinovat – va fi pedepsit ca orice alt criminal. Nu va deveni un star, nu va deveni un martir. Şi dacă astăzi el are 33 de ani, la 56 Breivik va avea încă o rundă de socoteală de dat odată cu eliberarea sa. Adevăratul proces şi adevărata condamnare se va petrece abia atunci. Franţa va rata cu mult ţelul de deficit în 2013 (Le Figaro)
Fondul Monetar Internaţional şi-a publicat previziunile trimestriale tradiţionale în care atrage atenţia că Franţa va înregistra în 2013 un deficit bugetar de 3,9%. Mult peste limita autoimpusă de 3% pentru a se încadra în criteriile de la Maastricht.
Anul acesta, statul francez va cheltui cu 4,6% mai mult decât mijloacele de care dispune. Faţă de 4,4% cât însumează angajamentele internaţionale ale ţării este o creştere încă acceptabilă. În ceea ce priveşte obiectivul de
