Demisia - demitere a lui Sorin Blejnar din fruntea Fiscului este o poza destul de reusita a ciudatei relatii care s-a cimentat intre premierul Mihai Razvan Ungureanu si Partidul Democrat Liberal.
Exista parca o competitie intre principalul partid al Coalitiei si premier intru reciproca distrugere. O colaborare care ar fi trebuit sa-i salveze pe amandoi s-a transformat intr-o lupta oarba ce-i va distruge deopotriva.
E si greu sa intelegi. MRU fara PDL nu are viitor, asa cum pare tot mai sigur ca PDL nu mai are niciun viitor cu sau fara mana intinsa a premierului. Relatia lor a ajuns un razboi de gherila purtat mereu in umbra, cu imagini vagi scapate in zona vizibila, o confruntare ce pare sa anihileze ambele tabere. Cumva, si unul si celalalt au gresit pasii, au ratat startul si acum e prea tarziu pentru o reconciliere. Timpul nu mai are rabdare cu nimeni.
Daca nu cumva insasi confruntarea in sine nu este chiar scopul ultim si strategia reala a consolidarii reciproce - transmitand astfel o bizara idee ca unul lupta pentru reformare (MRU), iar celalalt (PDL) pentru binele poporului - raca permanenta pe marile teme ale guvernarii dintre cei doi este mai degraba expresia cea mai buna a haosului care patroneaza Romania in ultimii ani.
Teorii au fost lansate din toate unghiurile. Ba MRU este baiatul bun, noul Mesia al tuturor frustratilor intelectuali de dreapta, ba PDL va fi salvat printr-o strategie secreta de acest intelectual reformator (in cel mai rau caz rupand o bucata valoroasa ce merita a fi salvata din acest les revopsit si rebranduit, abandonat de tot mai multi sobolani disperati).
Fata de aceste wishfull thoughts, realitatea este sumbra si amara. Pentru toti. Cand MRU tranteste usa in nasul baronilor hrapareti si flamanzi din PDL, premierul face de ras partidul care totusi il sustine cum-necum la Palat