S-a intamplat nu o singura data. De cate ori dispare de pe scena lumii un mare artist, nu stiu cum se face, dar constatam ca a trebuit ca el mai intai sa dispara, pentru ca sa realizam ca in ultimii sai ani de viata acesta nu a mai avut parte de atentia de care se bucura candva.
Incerc acum, cand intr-un spital din Anglia, inca inima lui Robin Gibb mai bate, sa ii aduc acestuia un modest omagiu.
Cu toate ca a facut si o cariera solo prodigioasa, numele lui Robin Gibb este legat indisolubil de trupa Bee Gees. Marturisesc ca Bee Gees nu a fost formatia mea preferata. Anii '60 si mai tarziu anii' 70 au reprezentat dupa parerea mea - si nu numai a mea - o culme in ceea ce priveste muzica. Nu atat prin prisma numarului de solisti sau formatii de succes.
Daca luam in calcul doar criteriul numeric, acum nu stam cu nimic mai rau. In acea perioada, insa, aproape fiecare muzician de succes aducea ceva personal, prin care se distingea clar de celalalte nume. Din acest punct de vedere, chiar daca grupul Bee Gees nu a fost poate cel mai important al acelor ani, in mod cert a fost o trupa cu o personalitate distincta.
Vocile fratilor Robin, Maurice, Barry si Andy au dat demult proba valorica a timpului in acest sens. Numeroasele premii Grammy obtinute in perioada 1968 - 2003 stau marturie in acest sens. Din pacate, rand pe rand, soarta a dat grele lovituri acestei formatii.
In varsta de numai 30 de ani, a disparut mai intai cel mai tanar, Andy. In 2003 Maurice Gibb a plecat si el intr-o lume poate mai buna. Robin si Barry si-au omagiat in mai multe concerte fratii disparuti. Muzica lor, desi neschimbata, era insa de acum dublata de voci din ce in ce mai triste.
Timpul va trece nemilos si peste numele fratilor Gibb. Vremurile se schimba. Muzica se schimba. Moda se schimba.
Chiar si in materie de muz