Sunt mai puţin de două luni până la momentul alegerilor locale pentru mandatul 2012-2016. Formaţiunile politice, singular sau constituite în cadrul unor alianţe, îşi pregătesc, într-o atmosferă din ce în ce mai tensionată, listele cu propuneri cu cei care vor deveni, prin votul cetăţenilor: preşedinţi de consilii judeţene, primari de comune, oraşe şi municipii, consilieri locali respectiv consilieri judeţeni.

Este firească dorinţa acestor formaţiuni politice de a propune cetăţenilor candidaţi cât mai adecvaţi, credibili profesional şi moral şi bineînţeles cunoscuţi în cadrul comunităţilor în care vor să obţină votul alegătorilor. Operaţiunea nu este de loc simplă deoarece aceşti candidaţi mai trebuie să îndeplinească şi o serie de condiţii specifice fiecărui partid sau alianţe. Aceste condiţii sunt legate de activismul politic şi civic demonstrat până acum, loialitatea faţă de partid, capacitatea acestora de a comunica cu alegătorii şi mai pot fi enumerate şi alte caracteristici care, mai mult sau mai puţin, se pot include la categoria calităţi.

În paralel cu procesul de selecţionare al „combatanţilor” pentru campania electorală se pregătesc şi o serie de documente programatice care să jaloneze, conform viziunilor proprii, principalele obiective de natura: economică, socială şi politică care să fie urmărite şi realizate în cazul accederii la putere. O parte dintre acestea au fost deja făcute publice dar cea mai mare parte vor „invada” piaţa media în perioada imediat următoare. Asupra acestora se vor purta dezbateri, mai mult sau mai puţin, aprofundate în cadrul perioadei legale de campanie electorală (11 mai – 9 iunie 2012).

Toate elementele enumerate mai sus sunt specifice perioadelor preelectorale şi pot fi considerate normale. Ce apare însă nou în acest an este un fenomen pe care l-aş numi de „decolorare” a unei formaţiuni politice care se află