Cozile de la primul magazin Subway din Bucuresti au readus in prim-plan un fenomen social si economic - fast-food-ul, o afacere care aduce profituri importante unor jucatori precum Mc Donald's, KFC sau Burger King. Cum au reusit sa reziste crizei, intr-o economie aproape paralizata, aflata intr-o noua recesiune?
Mancarea considerata de multi specialisti ca fiind nesanatoasa, mai ales din cauza aportului caloric ridicat, a devenit, pe fondul crizei, printre cele mai cautate de romani. Potrivit acestora, trendul este dat, in primul rand, de mixul optim pret - calitate - timp de servire pe care consumul acestor produse il ofera.
Pe acest fond, industria fast food s-a dovedit una dintre putinele care a reusit sa faca profit in vreme de criza. Pretul produsului si servirea rapida au transformat retelele in genul Mc Donald's, KFC, Fornetti sau simplele covrigarii, gogoserii si saormarii, intr-una dintre cele mai favorizate afaceri pe timp de criza.
Conceptul fast-food inseamna, dincolo de preturi clare si produse la vedere pentru cumparator, un raport extrem de profitabil pentru investitor intre costul materiilor prime, procesul tehnologic si pretul de vanzare.
Ivan Uzunov, analistul Euromonitor pe segmentul de food&bar magazine, a explicat recent, intr-o analiza pe tema consumului de produse fast-food in UE, ca acest raport impaca, poate cel mai bine in vremuri de criza, atat asteptarile clientilor cat si pe cele ale investitorilor.
"In restaurantele obisnuite, procesul de achizitie a materiilor prime si cheltuielile generate de locatie (chirii, personal, mobilier, vesela etc) nu mai asigura un rezultat financiar optim, dovada valul de falimente fara precedent din industrie", a declarat expertul Euromonitor.
In '92 era o chestiune de lux sa mananci la fast-food. Azi a devenit o nevoie, mai ales in pauza de masa
