Lucrările de consolidare au costat aproape 11 milioane lei, majoritatea banilor provenind din fonduri europene.
Înainte de consolidare, Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa era un adevărat pericol public. În proiectul de restaurare scrie negru pe alb că gradul de siguranţă pentru personalul angajat şi pentru turişti era de numai 20%. În pericol erau şi trecătorii care se aflau în preajma clădirii, dar şi şoferii care foloseau străzile din imediata apropiere a muzeului. De asemenea, unele dintre zonele din interiorul său erau închise, deoarece scările de acces erau şubrede, existând riscul iminent de prăbuşire. Pentru a remedia aceste deficienţe şi a face din muzeu un loc sigur de vizitat, autorităţile judeţene au apelat la fonduri europene. Astfel, s-a reuşit accesarea programului sectorial regional 2007-2013 şi s-a urmărit, ca obiectiv specific, consolidarea clădirii.
"Potenţialii beneficiari ai proiectului sunt cei peste 300.000 de locuitori ai municipiului Constanţa, precum şi cei peste un milion de turişti care vizitează litoralul românesc", se arată în proiect. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 10,9 milioane de lei, din care cea mai mare parte, respectiv 7,2 milioane lei, a fost reprezentată de fonduri nerambursabile. Bugetul naţional a contribuit cu un milion de lei, iar contribuţia proprie a beneficiarului a fost de 2,6 milioane lei. Lucrările de consolidare au presupus introducerea de pereţi structurali de beton armat pe toată înălţimea clădirii, precum şi realizarea de noi fundaţii pentru aceştia, precum şi realizarea unor legături eficiente cu zidurile vechi.
Peninsula, un pariu (deocamdată) pierdut
Muzeul de Istorie şi Arheologie este unul dintre obiectivele cele mai importante ale zonei Peninsulare a Constanţei, care nu a fost reabilitată în ultimii 20 de ani. Dacă mari localităţi precum Braşo