- Diverse - nr. 996 / 19 Aprilie, 2012 Imi vine in minte titlul unui film in care a jucat Maria Ploae in 1984, cand admiratorii ei devorau revistele Cinema pentru a-i colectiona fotografiile, pentru momentul cand, cu gatul si buzele uscate de emotie, i-am spus intr-o zi, tot tarzie, de incheiere a Pastilor, ca este cel mai frumos cadou pentru mine faptul ca pot sa o imbratisez aievea pe cea careia ii trimiteam nenumarate scrisori in copilarie, pe care le-a citit absolut pe toate si mi-a spus ca le mai are inca...De asemenea, mai tarziu, cand am lucrat la "Scena” regretatului Dumitru Solomon (cum nu mai arata deloc revista Teatrul Azi!), am avut onoarea de a o intervieva in locuinta ei plina de icoane, din Bucuresti, undeva langa Herastrau... fiindca si-a dorit "o casa pe pamant”. Ea insasi... o icoana, la remarca mea ca a ramas la fel de incredibil de frumoasa, raspunsul a fost "ma rog”, acesta fiind secretul unui adevarat etalon al credintei in Dumnezeu, rugaciunea. Nu i-am putut uita stralucitele interpretari din sfasietorul film, relativ recent, "Binecuvantata fii inchisoare”, tragica in Margot din "Cuibul de viespi”, revolutionara in "Undeva in Est”, ingenua in Veronica Micle din "Un bulgare de huma” si in general mai potrivita in partiturile de drama decat in cele usurele ca prostituata din " Faimosul Paparazzo” si securista din "Indragostitii din America”, mama din "Promisiuni”, dar stralucita in teatru, unde am vazut-o la Targu-Mures cu multi ani in urma, in rolul... Alice in tara minunilor, spectacol al Teatrului Mic. Duminica, la Biserica greco-catolica, m-am asezat (doar) in ultimul rand, cu indoiala ca vine, din zvonuri ca s-ar putea sa nu fie aici. Nu stiam ce o sa vad, ce o sa aud, dar ea stia ca sunt acolo. Am avut uimirea si nespusa bucurie sa imi raspunda la oferirea buchetului de flori, ca i s-a spus de peste tot, ca si sotului, regizorul de film Ni