Trec în fiecare dimineaţă pe lângă sediul DNA din Bucureşti de pe strada Ştirbei Vodă.

O clădire veche cu aer aristocratic, bine îngrijită, care emană muncă şi sobrietate. Fără să vreau îi observ şi pe procurori. Au un aer de superioritate şi par să fie singurii deţinători ai secretelor lumii. De multe ori activitatea lor stârneşte atenţia întregii ţări. Oameni importanţi, care greşesc, sunt încătuşaţi şi apar câteva secunde pe toate televiziunile. La adresa lor sunt emise acuzaţii grave, dublate de stenograme şi dovezi robuste. Toată ţara se bucură. Iar dacă aceştia sunt şi încarceraţi se bucură şi mai mult.

Şi tot aşa, de ani de zile, armate de VIP-uri trec pe la DNA, oferindu-ne tuturor o plăcută senzaţie de justiţie. Destul timp activitatea procurorilor a fost protejată de ziariştii din Opoziţie, care acreditaseră ideea că arestările şi eliberările se fac la ordin, din motive politice. Această telenovelă, care a expirat în prezent, ne-a dat posibilitatea tuturor, căci ne pricepem la justiţie şi la conspiraţii, să participăm la interminabile polemici cordiale. Funcţie de orizontul şi pregătirea noastră ştiam exact de ce a fost arestat şi eliberat X sau Y.

Viaţa era frumoasă, atunci. Şi pentru noi şi pentru procurori, căci nimeni nu îşi punea problema ca şi ei să fie vreodată traşi la răspundere pentru ce fac. E adevărat că şi ei se văicăreau pe unde puteau că munca lor este pângărită de judecători care pun în libertate, pe bandă rulantă, cei mai mari infractori. Ca să nu mai vorbim despre Maestrul Baroului, Gheorghe Mateuţ, care găseşte chiţibuşuri în orice rechizitoriu şi desfiinţează, până la urmă, toate interceptările şi flagrantele de pe lumea asta.

Timpul tot a trecut şi, până la urmă, din toate rechizitoriile lor s-a cam ales praful. Aproape nimeni nu este condamnat, interceptările se dovedesc ilegale şi chiar măs