Vladimir Baba lucrează la Teatrul „Licurici" de 30 de ani, timp în care a creat peste 200 de păpuși. Face o păpuşă în două zile, iar la o marionetă lucrează şi patru zile, în funcţie de cât de complicat este personajul.
Un atelier mic, plin cu scule, şuruburi şi piese adunate de prin televizoare stricate. Aici lucrează constructorul de păpuşi de la Teatrul „Licurici", Vladimir Baba (52 de ani). Parcă decupate din cărţile de poveşti, păpuşile şi marionetele din lemn îşi aşteaptă cuminţi creatorul pe masa de lucru. Urmează să fie asamblate şi trimise la alţi meşteri care le vor vopsi, le vor îmbrăca şi apoi le vor trimite pe scenă.
Într-un colţ, sunt îngrămădite zeci de scânduri, lângă ele un strung, iar deasupra mesei de lucru - patru capete de figurine. Păpuşarul se laudă cu fiecare piesă adunată.
„E cam dezordine şi praf, dar aşa se munceşte. La păpuşile astea lucrez pentru următorul spectacol. Ieri le-am montat ochii şi se mişcau bine, dar ceva nu le-ajunge", spune meşterul îngândurat. Le asamblează şi dezasamblează cu uşurinţă şi ştie locul pentru fiecare spirală, aţă sau tijă.
A învăţat meserie la Odesa, iar în 1983 a revenit la Chişinău. Voia să lucreze într-un teatru din ţara lui. „La-nceput am fost maşinist de scenă, dar mi-a plăcut încă din copilărie să îmbin diferite obiecte. Setul de construcţie a fost cel mai frumos cadou primit de ziua mea. Prima păpuşă pe care am văzut-o a fost Pinocchio. Mai târziu, am reuşit să fac şi eu una", îşi aminteşte bărbatul.
„IUBESC FIECARE PERSONAJ"
Acum zece ani, Vladimir Baba a fost avansat la funcţia de constructor de păpuşi. De atunci a meşterit peste 200 de piese. „Iubesc fiecare personaj pe care-l creez, fie acesta crocodil, babă, prinţ, regină, motan sau vârcolac. Când intru în atelier, uit de toate şi rămân doar eu cu bucăţile de lemn ce trebuie asamblate corect", mărturiseşte Vladim
