Puterea de cumpărare a românilor a crescut faţă de situaţia de la începutul anilor '90, dar recuperarea a fost mai lentă comparativ cu alte ţări, iar procesul de liberalizare a preţurilor ar urma să aducă o creştere a eficienţei în economie, investiţii noi în domenii cu potenţial şi o creştere treptată a nivelului de trai, în opinia analiştilor.
Salariul real, care reflectă câştigul net corectat cu creşterea preţurilor (adică cu inflaţia), a crescut cu ritmuri de 10-30% din 2007 comparativ cu anul 1990.
"Salariul real a crescut faţă de 1990 ceea ce arată că, în esenţă, economia şi-a revenit după ajustările profunde. Dacă ne uităm la creşterea economică şi la venituri discutăm de o valoare adăugată mai mare decât la începutul anilor '90, vorbim de o putere de cumpărare mai mare. Însă, dacă ne comparăm cu alte ţări, vedem că recuperarea a fost mai rapidă la ei", a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal.
El a explicat că abordarea graduală a tranziţiei în România a avut costuri. "Am avut politici de tip «stop and go» în prima parte a anilor '90, ajustări mari în economie şi reforme structurale amânate. Majoritatea guvernelor de după revoluţie au încercat să amâne refomele şi să câştige timp. Şi asta ne-a costat. Am bătut paşi pe loc. Acum suntem peste nivelul de la Revoluţie, dar am ajuns greu la acest nivel şi suntem în spatele altor ţări."
Preţurile au crescut destul de mult după Revoluţie, iar inflaţia a coborât sub 10% doar din 2004, în condiţiile în care reformele au fost amânate.
"Inflaţia din ultimii 20 de ani a fost o «supapă» a lipsei de reforme structurale. Este o inflaţie corectivă care marchează absenţa reformelor. Companiile de stat trăiesc prin creşteri de preţuri. Companiile de utilităţi publice sunt subvenţionate foarte puternic, înregistrează încă pierderi, au ineficienţe mari şi trebuie să majoreze p
