Analiştii germani sunt de părere că rezultatele alegerilor prezidenţiale din Franţa nu vor schimba în esenţa lor actualele relaţii franco-germane. În ultimele zile, alegerile prezidenţiale din Franţa au ocupat un loc prioritar în relatările presei şi radio-televiziunii germane.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

Ziarul berlinez „Die Tageszeitung (taz) dedică astăzi scrutinului de duminică un dosar întreg, analizînd şansele candidaţilor şi eventualele schimbări care se pot produce dacă noul preşedinte al Franţei se va numi François Hollande.

Într-o corespondenţă din Paris, ziarul remarcă un oarecare dezinteres al electoratului francez, care s-ar datora lipsei unor propuneri credibile, concrete avansate de candidaţi, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea reală a situaţiei lor materiale.

Electoratul francez pare obosit şi dezamăgit de prestaţia candidaţilor, crede ziarul din Berlin, fiind conştient şi de faptul că în contextul crizei actuale, viitorul guvern nu va avea un spaţiu prea mare de manevrare.

Această stare de apatie se reflectă şi în preferinţele electoratului. Simpatizanţii socialistului Hollande susţin că ei doresc, în primul rînd, să voteze contra lui Sarkozy, de care s-au săturat. Mulţi dintre susţinătorii declaraţi ai lui Sarkozy susţin, în schimb, că ei îl vor vota pe actualul preşedinte doar pentru a împiedica stînga să ajungă la putere.

În analiza programelor electorale, mass-media din Germania a remarcat o serie de exagerări şi chiar minciuni vehiculate de principalii candidaţi. În acest context, se aminteşte de faptul că Sarkozy a negat intenţia sa de a sprijini construirea unei centrale atomo-electrice în Libia lui Gaddafi. Promisiunea lui Hollande de a crea 60.000 de locuri de muncă în domeniul învăţămîntului şi 160.000 de locuri de muncă pentru tineri este taxată drept o promisiune irealizabilă, deci