VIATA DE DUPA DIVORT
Mama ranitilor
O avocata din Cluj, dedicata profesiei, si cu atata har incat sa-i asigure notorietate, a hotarat sa pastreze legatura cu fostele sale cliente, pe care le-a reprezentat la procesele de divort. Si a ales sa-si concretizeze bunul gand intalnindu-le, periodic, pentru a discuta. A gandit ea, avocata miniona si energica, cu o minte limpede si verb penetrant, ca poate ajuta niste femei, si dupa trauma unui divort, dar si dincolo de onorariul primit in instanta. Se simte in compania acestor femei ca sora mai mare a lor, ca o diriginta, ca un mentor. Si asta, nu pentru ca ar avea ascendentul varstei, ci pentru ca prin meseria pe care o face a trait si traieste in valtoarea vietii de la raspantii, acolo unde sufla toate vanturile lumii, unde se isca si se potolesc tornade, unde soti si sotii isi arunca mastile conformiste, unde copiii cei fara vina stau zgribuliti si cu privirea incetosata spre zarile orizontului. A ascultat si a vazut multe doamna avocata Oltean (Nuti, ii spun fetele), s-a razboit cu obtuzitatea, cu misoginii, cu fariseii, cu ranchiunosii, cu lacomii, cu badaranii, cu iresponsabilii, cautand dreptatea, luptandu-se ca o leoaica sa-si urmeze crezul profesional si sa-si atinga tinta.
"Cum sa le abandonez?", ma intreaba retoric. "Unele s-au limpezit, au iesit din tunelul fara lumina dragostei, dar altele inca sunt dezorientate, orbecaiesc. Sunt fete bune, numai ca au avut nesansa sa intalneasca si sa iubeasca barbati nepotriviti lor. Cand au descoperit adevarul, erau deja maritate si, unele, cu copii in brate. De aceea se impune sa ne intalnim, sa vedem ce a mai facut fiecare. Cum si-a asezat viata de dupa divort. Si mai e ceva: nu care cumva sa-si repete greselile - ar fi vai si-amar de ele! - trebuie sa le feresc si sa se fereasca de cararile pe care au mai trecut o data. Si apoi, mai schimbam o vorba,
