Francezii se vor duce duminică la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa. Ei vor alege pe cine vor trimite în turul al doilea, care va avea loc în 6 mai. Favoriţi acestei competiţii, de care depinde nu numai viitorul Franţei, ci şi al Uniunii Europene, sunt actualul preşedinte, Nicolas Sarkozy (57 de ani, Uniunea pentru o Mişcare Populară), şi candidatul socialist, Francois Hollande (57 de ani).

Scriitorul român stabilit în Franţa Matei Vişniec vorbeşte, într-un interviu acordat gândul, despre interesul României în aceste alegeri, despre campania electorală, precum şi despre despre posibilul câştigător al acestor alegeri.

Domnule Vişniec, cursa prezidenţială din Franţa este urmărită îndeaproape de întreaga lume. De ce ar trebui aceste alegeri să îi intereseze şi pe români?

Să nu uităm că Franţa nu este o ţară ca oricare alta, a furnizat idei omenirii timp de câteva secole. De la ea a pornit o cultură a contestaţiei - Revoluţia Franceză şi Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului. Franţa este un exemplu de democraţie, este a doua economie a zonei euro şi formează, împreună cu Germania, "locomotiva" construcţiei europene.

Ceea ce se discută şi se întâmplă în Franţa nu are cum să nu interseze întreaga zonă europeană, cu atât mai mult cu cât principalii candidaţi (Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande, n.red.) sunt doi oameni complet diferiţi ca şi cultură politică, sensibilitate culturală, viziune în ceea ce priveşte viitorul Franţei şi al Uniunii Europene.

Judecând după campaniile electorale ale principalilor candidaţi şi programele lor politice, cine ne-ar conveni să câştige?

În acest moment, România nu e în situaţia de a alege pentru poporul francez. E suficient să fie atentă la temele care au intrat în dezbatere, teme extrem de interesante, cred eu.

Este vorba despre toate temele esenţiale: