Clădirile de birouri moderne, construite în ultimii ani în Bucureşti, găzduiesc circa 235.000 de angajaţi. Anual, multinaţionalele şi companiile româneşti plătesc pentru spaţiile ocupate aproape 400 de milioane de euro.

Suma intră în buzunarele unor investitori precum Immoeast, CA Immo, Liviu Tudor sau Dinu Patriciu, cei mai mari proprietari de birouri din România. Regulile de ocupare, impuse de giganţii internaţionali, prevăd un spaţiu de circa 11 mp pentru fiecare angajat care lucrează într-un sediu central de companie şi o medie de șapte metri pătrați pentru cei care sunt încartiruiţi în clădirile ce deservesc operaţiunile de tip back-office (zonă în care se dezvoltă produsele şi care nu are interfaţă cu clienţii).

Pentru spaţiul ocupat de fiecare angajat dintr-un sediu central, corporaţiile plătesc anual circa 3.000 de euro, iar pentru cel ocupat în clădirile de back-office, circa 1.300 de euro. În aceste sume sunt incluse chiriile şi costurile adiţionale, cum ar fi cele cu paza, curăţenia spaţiilor comune, recepţia, întreţinerea lifturilor, întreţinerea spaţiilor verzi, cheltuielile cu utilităţile pentru spaţiile comune, impozitul şi asigurarea clădirii.

„Costurile adiţionale au început să aibă o pondere din ce în ce mai importantă şi de aceea se observă o atenţie sporită a proprietarilor în eficientizarea acestor costuri şi în menţinerea unui nivel cât mai competitiv“, spune Monica Vasile, senior office consultant în cadrul DTZ Echinox.

În cazul unor clădiri utilizate ca sedii centrale de companii, cheltuielile anuale cu chiria ajung la circa 228 euro, iar costurile adiţionale la 48 euro, în timp ce la clădirile de tip back-office chiria medie este de 144 euro/an, iar costurile adiţionale se ridică la 42 de euro/an. Imobilele moderne de birouri din Bucureşti, încadrate în categoria A şi B, au închiriată, în prezent, o suprafaţă total