Dupa trecerea armistitiului de Paste, politicienii s-au aruncat cu sarg in batalia electorala.
Campania mocnita de pana acum e pe cale sa se sfarseasca. Din 11 mai, candidatii vor lupta pe fata cu tot "armamentul" din dotare. Unii vor promite marea cu sarea, altii vor face "obisnuitele" cadouri pentru alegeri. Vor pierde oricum cetatenii, care - deocamdata - nu pot fi obligati legal sa iasa la vot. Reactia de detasare a electoratului fata de singurul act prin care isi poate exprima real optiunea este explicabila. De mai bine de douazeci de ani, "alesii" si-au uitat promisiunile, imediat dupa ce au ajuns in demnitatile vizate. Unii le-au folosit chiar pentru a se capatui si pentru a-si "aranja" rudele si clientii. Lacrimile varsate inaintea alegerilor sunt "lacrimi de crocodil", la fel de reale ca si noile promisiuni. Absenteismul masiv este, asadar, explicabil. Cum explicabila este si deruta cetatenilor mai putin informati, gata sa creada in promisiunile cele mai aberante ale unor farsori politici ori pescuitori in ape tulburi. Candidatii, se stie, "spun lucruri trasnite". Sunt cetateni care, spre deosebire de spusele copiilor, le accepta, participa ca "actori", se "arunca in lupta", fara sa realizeze ca "beneficiarii" ii manipuleaza, le impun optiuni, in fapt, inacceptabile.
Imaginea cea mai clara a acestei lumi de balci apare la Bucuresti. Dupa caderea comunismului, capitala a avut parte de foarte putini edili veritabili, dornici sa ii refaca aura de "mic Paris" de odinioara si, concomitent, sa asigure o viata confortabila locuitorilor. In peste douazeci de ani, Bucurestiul a luat-o "in jos", cu constructii haotice pe spatiile verzi sau pe locurile unor cladiri istorice lasate special in paragina, cu asfaltari si reasfaltari de mantuiaa, cu o circulatie sufocanta si poluatoare la maximum, cu violente si jafuri stradale in crestere etc. Pana si "mar