România trebuie să stabilească până la sfârşitul lunii iunie 2013 dacă stabilitatea financiară va fi responsabilitatea exclusivă a Băncii Naţionale a României (BNR) sau va fi în responsabilitatea unui comitet care reuneşte şi autorităţile care supraveghează celelalte pieţe financiare, altele decât piaţa bancară.

Conform calendarului stabilit de Comitetul European de Risc Sistemic (CERS) la nivelul Uniunii Europene, fiecare stat membru trebuie să transmită CERS până la 30 iunie 2012 un raport intermediar privind recomandarea despre conducerea la nivel naţional a politicii macroprudenţiale, să transmită un raport final CERS şi Consiliului UE până la 30 iunie 2013, iar măsurile recomandate să intre în vigoare până la 1 iulie 2013, a precizat vineri, într-o conferinţă despre preocupările actuale pe plan european în domeniul financiar-bancar, Cristian Bichi, şeful Departamentului Gestiunea Crizelor Financiare din cadrul BNR.

În data de 22 decembrie 2011, CERS a adoptat recomandarea privind mandatul macroprudenţial al autorităţior naţionale. Recomandarea prevede ca statele membre să desemneze în legislaţia naţională o autoritate responsabilă pentru politica macroprudenţială, fie sub forma unei singure instituţii, fie sub forma unui consiliu compus din autorităţi ale căror acţiuni au impact supra stabilităţii financiare. De asemenea, se recomandă ca banca centrală să aibă un rol principal în politica macroprudenţială şi că aceasta nu subminează independenţa băncii centrale.

România are două opţiuni - să acorde acest mandat exclusiv BNR sau Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF), care reuneşte şefii BNR, Ministerului Finanţelor Publice, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) şi Fondului de Garantar