Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și Barcelona Centre for International Affairs (CIDOB) au dat publicitățiii un raport intitulat ”Să recăpătăm inițiațiva: Cum ajutăm Serbia și Kosovo să se apropie de UE? - o analiză strategică a opțiunilor statelor UE care nu recunosc independența Kosovo”. Sursa: Reuters
Raportul este scris de directorii celor doua think-tankuri, Cristian Ghinea și Jordi Vaquer i Fanés, și analizează opțiunile strategice ale celor cinci state din UE care nu recunosc independența Kosovo, cu accent pe opțiunile României și Spaniei.
Raportul recomandă guvernelor de la Madrid și Bucuresti câteva soluții, prin care pot contribui la rezolvarea tensiunilor din zonă și la apropierea de UE, atât a Serbiei cât și a Kosovo, în contextul negocierilor curente dintre Belgrad și Bruxelles.
Poziție defensivă în UE
La patru ani după ce Kosovo și-a declarat independența, cele cinci state membre UE care nu-i recunosc acest statut, riscă sa fie puse într-o poziție defensivă în UE, în ciuda numeroaselor concesii, cu un singur as în mânecă: dreptul de veto.
Datorită unui acord încheiat recent între Belgrad și Priștina, pe tema numelui oficial al Kosovo, cele cinci state au acum ocazia de a-și regândi obiectivele și strategiile și de a juca altfel cartea nerecunoașterii – ”proactiv și strategic”, subliniază studiul citat.
Pentru a profita de această ocazie, CRPE recomandă acestor țări câteva lucruri. În primul rând, să lase deoparte teama recunoașterii ”pe ușa din dos”, pentru că nu există așa ceva. Așa cum spunea un diplomat UE din Priștina, recunoașterea altui stat nu se poate întâmpla accidental, iar obsesia celor cinci guverne legată de recunoașterea ”tacită” sau ”implicită”, care a rezultat în dispute și blocaje, este nefondată. Recunoașterea unui stat trebuie să fie publică și oficială.
În al doilea rând ar treb
