Miniştrii de Finanţe ai G20 (principalele 20 de state industrializate şi emergente din lume) se reunesc vineri la Washington, pentru a anunţa suma pe care sunt dispuşi s-o aloce Fondului Monetar Internaţional. O instituţie care speră să obţină cât mai mult.
"Ne aşteptăm ca puterea noastră de intervenţie să fie mărită substanţial", a declarat Christine Lagarde, directoaera FMI, în deschiderea adunării semestriale a instituţiei pe care o conduce.
Primul acţionar la FMI, Washingtonul a anunţat însă că nu va contribui mai mult. Pentru americani, FMI are capacitatea să obţină la nevoie foarte repede bani suplimentari. În aceste condiţii, Lagarde speră să obţină în total puţin peste 400 de miliarde de dolari, departe de cele 600 de miliarde evocate în ianuarie. E adevărat, spune directoarea, "riscul este mai mic astăzi, chiar dacă Europa n-a ieşit încă la liman".
Pentru a-şi mări fondurile existente, FMI se bizuie în particular pe promisiunile Japoniei, a trei ţări nordice, Suedia, Norvegia şi Danemarca şi a Poloniei. Aceste noi contribuţii se adaugă celor promise deja de zona euro, o zonă care şi-a făcut însă datoria, estimează Germania, reamintind fondul european dotat cu 800 de miliarde de euro.
Observatorii, dar şi responsabilii de la FMI aşteaptă să cunoască intenţiile Chinei. Beijingul promisese de mai multe ori că vrea să sprijine eforturile europene, dar e greu de crezut că va da o cifră alum, la Washington. Decizia finală a comuniştilor ar putea veni mai degrabă la summit-ul G20 din luna iunie, din Mexic.
Miniştrii de Finanţe ai G20 (principalele 20 de state industrializate şi emergente din lume) se reunesc vineri la Washington, pentru a anunţa suma pe care sunt dispuşi s-o aloce Fondului Monetar Internaţional. O instituţie care speră să obţină cât mai mult.
"Ne aşteptăm ca puterea noastră de intervenţie să fie mărită subs
