Restructurarea datoriei suverane a Greciei negociată între Atena şi creditorii ei privaţi a provocat pierderi record în 2011 pentru cele patru principale bănci ale ţării, care au mai mare nevoie decât oricând de perfuzie europeană pentru a supravieţui.

Banca Naţională a Greciei, primul stabiliment comercial din ţară, urmată de Alpha Bank, Eurobank şi Piraeus Bank au anunţat vineri seară pierderi cumulate de 27,9 miliarde de euro, dintre care peste 23 de miliarde se datorează devalorizării suferite în legătură cu obligaţiunile suverane greceşti deţinute.

În frunte se plasează ETE (Ethniki Trapeza tis Ellados - n.r.), ce deţine cel mai mare număr de obligaţiuni suverane ale statului grec, cu pierderi de 12,3 miliarde de euro, din care 11,7 provin direct din restructurarea datoriei. Urmează Piraeus Bank, cu 6,3 miliarde de euro, Eurobank - 5,5 miliarde de euro şi Alpha Bank cu 3,8.

Odată cu operaţiunea denumită PSI (Private Sector Involvement), Grecia a şters circa 105 miliarde de euro din datoria ei publică sau aproape jumătate din obligaţiunile suverane greceşti ce erau deţinute de creditorii privaţi, în primul rând băncile greceşti, aminteşte AFP. Ele au pierdut peste 70% din valoarea contabilă a acţiunilor deţinute şi se bazează acum pe recapitalizare. Aceasta din urmă, echivalentul unei naţionalizări dat fiind că cea mai mare parte a fondurilor sunt de origine publică, a fost prevăzută de la summitul european din octombrie 2011 şi confirmată în al doilea plan de ajutor acordat Greciei la mijlocul lunii martie de zona euro şi FMI.

O primă plată de 25 de miliarde de euro prin Fondul european de stabilitate financiară (FESF) a ajuns joi la Atena, la Banca centrală. O povară va fi acum pentru guvern să controleze delicata repartizare a fondurilor între bănci. Primul ministru Lucas Papademos, fost guvernator al Băncii G