Pentru mai toată lumea, campania electorală din Franţa a fost plictisitoare şi nu a reuşit să atragă atenţia lumii, nici chiar a Europei. Recentele alegeri din Myanmar, de exemplu, au fost mai prezente în presa americană decât cele din Franţa.
Miza, însă, este uriaşă. Nu vorbim doar despre schimbările pe care rezultatul acestor alegeri le poate aduce în Franţa, ci despre efectele uriaşe pe care acest scrutin le poate avea pentru politica europeană.
Mai există un alt aspect important: cu toate că, de vineri seara, şi Twitter-ul candidaţilor "tace", jocul electoral nu s-a terminat.
Înainte de orice, alegerile din Franţa sunt foarte importante pentru noi, românii, iar asta nu doar din prisma faptului că împărţim spaţiul comunitar cu această ţară. Temele dezbătute în campanie de principalii candidaţi, actualul preşedinte Nicolas Sarkozy şi socialistul Francois Hollande, sunt toate teme care ne vizază şi pe noi, propuneri de politici care, dacă vor fi implementate, vor avea efecte ce se vor resimţi şi în Micul Paris. Nu mai departe de discursurile despre imigranţi, despre politicile economice, despre spaţiul Schengen, despre viitorul Uniunii - iată câte interese se află în Hexagon.
Dacă vrem un instrument de măsură al importanţei pe care această campanie o are pentru construcţia europeană, acela este cu siguranţă Angela Merkel. Niciodată nu s-a implicat un lider german înr-o asemenea măsură în campania electorală a vreunui coleg străin. Cel mai bine a rezumat situaţia Der Spiegel, cu titlul "Alegerile din Franţa, supliciul lui Merkel".
Pe scurt, UE, aşa cum este ea acum, este condusă de aşa-numita alianţă "Merkozy". E adevărat, prima parte a acestei alianţe este cea care deţine cu adevărat puterea, însă nu trebuie să facem niciun exerciţiu deosebit de imaginaţie pentru a ne da seama că, în actualul context tensionat al spaţiului comunit
