"Este o idee socialistă... Nu poţi să fii de acord cu eliminarea restituirii în natură." Dacă vă imaginaţi că replica de mai sus este a unui fost proprietar indignat că actualul Guvern vrea să-i dea înapoi doar 15% din ce i-au luat comuniştii, vă înşelaţi. Cuvintele îi aparţin lui Victor Ponta, nimeni altul decât liderul partidului care, în calitatea sa de urmaş al PMR şi PCR, s-a achitat cu brio de obligaţia istorică de a bloca vreme îndelungată orice fel de restituire sau recompensă cuvenită proprietarilor deposedaţi abuziv.

Şi care nu doar că nu s-a simţit dator să dea înapoi averile uzurpate de înaintaşii sosiţi pe tancuri de la Moscova, dar a şi legiferat ceea ce nici măcar Ceauşescu nu a îndrăznit: dreptul de proprietate asupra bunurilor furate. Pentru că exact asta a făcut Legea 112 din 1995, promovată de PDSR alături de tovarăşii lor din PUNR, PRM, PSM, PDAR, care a dat chiriaşilor din imobile naţionalizate dreptul să le cumpere la preţuri derizorii.

Această cinică inversare de roluri, prin care epigonii celor ce s-au înşurubat în vilele şi apartamentele furate au ajuns să plângă de mila celor jefuiţi şi aruncaţi în stradă şi să pretindă că le ţin partea, este doar ultima dintr-o lungă serie de aberaţii care au definit răspunsurile noii puteri la trei teme esenţiale ale României post-1990 - cum reparăm imensele nedreptăţi comise de statul comunist, care sunt termenii reconcilierii dintre opresori şi victime şi, mai ales, cum poate fi împiedicată în viitor agresiunea castei conducătoare asupra majorităţii cetăţenilor.

Dacă Victor Ponta chiar ar crede ce spune, atunci critica la adresa intenţiilor Guvernului de a plafona despăgubirile şi pledoaria implicită în favoarea restituirilor în natură şi complete, indiferent cât ne-ar costa ele, ar fi trebuit să fie precedată de o delimitare faţă de poziţia anterioară a PSD în această chestiune. Pent