Rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale nu va constitui, cel mai probabil, o surpriză. La ora la care scriu aceste rânduri scrutinul prezidenţial francez abia a început, iar estimările difuzate pe internet, promise de presa belgiană şi elveţiană de limbă franceză, nu au apărut încă. Dar, deja ultimele sondaje realizate între 17 şi 20 aprilie de cele 8 cele mai cunoscute institute franceze (CSA, Sofres, Harris, Ipsos, BVA, Opinion Way, LH2, Ifop) îl dau pe François Hollande în faţa lui Nicolas Sarkozy la primul tur: calculând media acestor ultime 8 sondaje, Hollande ar primi 27,8% contra Sarkozy, cu 26,4%. Iar dacă avem în vedere rezultatele ultimelor 5 sondaje realizate telefonic (celelalte 3 fiind realizate online), Hollande ar putea ajunge la 28,2% (cu o maximă de 30% şi o minimă de 27%) în timp ce Sarkozy avea 26,1% (cu o maximă de 27% şi o minimă de 25%). Dar acesta va fi, de asemenea, începutul unei noi ere.
La ora 12, prezenţa la vot era de 28,29%, mai mică decât în 2007 când la aceeaşi oră votaseră aproape 31% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale, însă mult mai importantă decât în 2002 când la aceeaşi oră prezenţa era de doar de 21%. Or, prezenţa la vot este una din necunoscutele acestui tur de scrutin. Cum acest tur al alegerilor prezidenţiale pică în plină vacanţă, mulţi alegători nu vor fi prezenţi. Aşa se şi explică numărul mare de voturi prin procură înregistrate pentru 22 aprilie (peste 200000).
Pe de altă parte, rata prezenţei la urne influenţează rezultatul votului la primul tur, mai ales atunci când o prezenţă redusă favorizează candidaţii partidelor mai mici, precum Frontul naţional sau Frontul de stânga şi Partidul Comunist. În aprilie 2002, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa redusă la vot a dus la calificarea lui Jean Marie le Pen, candidatul Frontului Naţional care obţinea 16,86%, în al doilea
