După o campanie electorală care s-a derulat după un alt tipic decât cel cunoscut de români, ziua Z a venit pentru francezi: primul tur al

alegerilor prezidenţiale pentru alegerea celui care va conduce destinele ţării pentru următorii 5 ani.

Teoretic ar trebui să se prezinte la vot circa 44,5 de milioane de francezi cu drept de vot. Marea întrebare este însă câţi francezi vor prefera să

facă altceva în ziua de duminică, decât să meargă la vot, pentru că nu s-au decis cu cine să voteze.

Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 08.00 (09.00 ora României) şi se vor închide în marile oraşe la ora 20.00 (21.00 ora României), oră la

care vor fi difuzate şi primele estimări furnizate de institutele de sondare a opiniei publice.

Cum era de aşteptat, dintre cei zece candidaţi care s-au înscris în cursă, doar doi dintre ei - preşedintele în funcţiune, Nicolas Sarkozy, şi

candidatul socialist Francois Hollande au şanse reale. De altfel, toate sondajele de opinie din timpul campaniei au arătat că cei doi vor fi

protagoniştii turului doi, care va avea loc peste două săptămâni.

Situaţia economică din Franţa a reprezentat principalul subiect al campaniei electorale cu accent pe teme precum explozia deficitului bugetar,

rata ridicată a şomajului, mai ales cea în rândul tinerilor, dezindustrializarea şi delocalizarea producţiei, protecţionismul european

sau justiţia fiscală. În sondajele din campanie, la întrebarea care este principala lor preocupare, majoritatea francezilor au optat pentru locurile

de muncă, în condiţiile în care rata şomajului se apropie de 10%. La mitingurile care au avut loc pe parcursul campaniei, cei doi favoriti au

menţionat eventuale soluţii pentru impulsionarea economiei în stagnare: Sarkozy a pus accentul pe austeritate, iar Hollande a pledat pentru

stimularea creş