Nicolae Ceauşescu a pregătit o listă cu teme grave pentru vizita la Kremlin. Printre altele – sistarea livrării uraniului din România către ruşi. Din documentaţia pregătită aflăm unul dintre marile secrete ale epocii: cât minereu românesc de uraniu a trecut graniţa sovietică.
Cum au privit sovieticii desemnarea lui Nicolae Ceauşescu în fruntea României? În arhivele lor pe această perioadă nu avem acces, iar Leonid Brejnev n-a lăsat memorii scrise. A înregistrat, probabil, admirativ titulatura de secretar general cu care s-a împopoţonat Ceauşescu la congresul de înscăunare. Căci, în martie 1966, se va intitula şi Brejnev secretar general al PCUS.
Presiuni sovietice
Aşa cum reiese din arhivele româneşti, puţin după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Moscova a trecut la atac. Necunoscut decât de cei direct implicaţi - liderii celor două ţări - şi, fără-ndoială, în scopul intimidării.
Întâi, printr-un blocaj economic, după cum relevă întâlnirea dintre Alexandru Bârlădeanu şi omologul său sovietic V.N. Novikov, din 25 august 1965. Apoi, pe cale militară. România fiind practic eliminată din strategiile de planificare militară ale Tratatului de la Varşovia (OTV), dar nu şi ca ţintă a acestora, după cum remarca istoricul american Larry Watts.
Presiunile sovietice coincid cu ieşirile noului lider, Nicolae Ceauşescu, printre oamenii muncii. Gheorghe Maurer, care-l însoţeşte, face figură de impresar, mândru de succesele noului star. Aceste băi de mulţime au fost atent regizate, ca şi parada militară şi demonstraţia din 23 august 1965 cu mesajul popularităţii noului conducător.
Arme ruseşti vârâte pe gât
La 18 august 1965, „lista de probleme" a primei delegaţii de partid şi de stat la Moscova, condusă de noul lider Ceauşescu, era gata aprobată. Nici mai mult, nici mai puţin de 17! Unele cu adevărat compli
