Dezvoltatorii imobiliari şi firmele de construcţii nu sunt interesate să finanţeze programul de locuinţe ANL destinate închirierii, considerând că partea din chirie care urmează să le revină este insuficientă pentru a-şi recupera banii într-o perioadă rezonabilă de timp.

Finanţarea construcţiei locuinţelor ANL destinate închirierii va putea fi asigurată şi de către investitorii privaţi, după ce Guvernul a aprobat miercuri un program privind construirea de locuinţe cu capital privat.

Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, este rezervat în privinţa acestui proiect, afirmând că reacţia investitorilor va fi influenţată de dezgheţarea pieţei imobiliare.

Totodată, iniţierea unor proiecte noi este condiţionată şi de ritmul în care vor reuşi băncile să-şi lichideze portofoliul de active imobiliare preluate după venirea crizei.

"Nu ştim care ar fi argumentul economic pentru un investitor privat care să genereze implicarea în acest tip de proiecte", a spus şeful ARACO, punctând că apetitul acestora pentru proiecte de parteneriat public-privat după ultimele modificări legislative este oricum unul redus.

Cuantumul chiriei pentru o locuinţă nu poate fi mai mare de o treime din salariul mediu net pe economie, dar nu mai mic decât valoarea stabilită de amortizarea locuinţei pe perioada normată de viaţă. Jumătate din încasările din chirii vor merge la bugetul de stat, 30% revine investitorului privat şi 20% ANL.

Cum salariul mediu net pe economie este de circa 1.600 de lei (circa 366 de euro), chiria nu poate trece de 122 de euro. Din această sumă, doar 30% îi revine lunar dezvoltatorului, respectiv sub 37 de euro. Astfel, firma care construieşte apartamentul va câştiga din închirierea acestuia sub 450 de euro pe an, ceea ce înseamnă venituri de