Foto: Dan Marinescu / Intact Images Mii de români, unii dintre ei octogenari, aşteaptă de peste 20 de ani restituirea caselor şi terenurilor ce le-au fost confiscate familiilor lor între 1945 şi 1989. Doar o mică parte au primit despăgubiri, ca urmare a aplicării inechitabile a legii, potrivit Curţii Europene a
Drepturilor Omului (CEDO). România este repetenta Europei în materie de restituire a bunurilor confiscate de regimurile comuniste, majoritatea celorlalte ţări rezolvând această problemă spinoasă la începutul anilor 1990, comentează agenţia France Presse într-o amplă analiză dedicată chestiunii proprietăţilor confiscate de comunişti în ţara noastră.
"Săptămâna trecută, cei care continuă să aştepte această restituire au simţit o profundă nedreptate, după ce Guvernul a propus plafonarea compensaţiilor la 15% din valoarea reală a bunurilor, adică o scădere drastică, de la 100% cât se prevede în prezent. Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, care recunoaşte şi el că e o nedreptate, a invocat constrângerile bugetare, susţinând că plata integrală a despăgubirilor ar costa statului 16 miliarde de euro, o cifră contestată”, notează AFP.
Posibilă explicaţie
"Factorul cel mai important în întârzierea cu care România a abordat chestiunea restituirilor este reproducerea elitelor comuniste după Revoluţia din 1989”, a declarat pentru AFP Lavinia Stan, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Saint-Francois-Xavier din Canada şi autoarea unui studiu pe această temă. "În alte ţări ale Europei de Est, elitele comuniste au fost în mod clar înlocuite cu lideri necomunişti, dar în România liderii comunişti de rangul doi au luat locul familiei Ceauşescu şi apropiaţilor săi”, a adăugat aceasta. "Cum mulţi trăiau în proprietăţi naţionalizate, nu aveau niciun interes să lase proprietarii spoliaţi să-şi recupereze bunurile”, a explicat Lavinia Stan. @N_P
