Federaţia Patronală din Turism şi Servicii, al cărei preşedinte este fostul ministru Dan Matei Agathon, a realizat un studiu mai amplu din care reiese că turismul românesc şi reprezentanţii acestuia trebuie să înveţe de la modelele de succes din jurul său. Cel mai la îndemână model este, desigur, cel bulgăresc.

„Dacă facem o comparaţie între România şi Bulgaria, observăm că ambele ţări au făcut parte din blocul comunist, au ieşit în acelaşi timp din el, au o climă asemănătoare, tipul de turism cerut de relief este aproximativ acelaşi şi în ambele ţări există condiţii pentru turismul cultural. În plus, România are avantajul Deltei Dunării“, arată liderii Federaţiei.

Totuşi, în condiţii asemănătoare, cum a ajuns Bulgaria ca în 2011 să atragă peste 9 milioane de turişti străini şi asta într-o perioadă marcată de criza economică?

Reţeta succesului bulgăresc

Pentru a înţelege mai bine ascensiunea turismului bulgăresc trebuie să pornim de la bazele lui. Bulgaria, ca şi România, a pornit de la aceleaşi hoteluri contruite pe timpul comunismului. Pentru a atrage turiştii, în special pe cei germani, bulgarii au început să achiziţioneze licenţe de la marile lanţuri hoteliere, precum LTI, ITS, Riu, Kempinski, Sol Melia. Aceste licenţe însă nu au însemnat pentru hotelieri aducerea turistului german pentru a admira siglele celebre. Aceste licenţe s-au dat şi se prelungesc şi astăzi pe criterii stricte.

O astfel de licenţă se obţine printre altele prin obligativitatea licenţiatului de a face investiţii în unitatea hotelieră. În plus, de foarte multe ori, în hotel activează un manager din partea companiei ce atribuie licenţa. Personalul angajat trebuie să fie tânăr, să cunoască limbile străine de circulaţie, să fie extrem de prietenos cu turiştii. Inclusiv managementul hotelulului trebuie să fie dinamic, inovativ şi receptiv la toate cerinţele nece