Un studiu Eurostat arată cât timp mai sunt activi şi fără probleme medicale majore bătrânii Europei după ce trec de vârsta de 65 de ani. România se plasează pe locuri codaşe.

Românii au cea mai scăzută speranţă medie de viaţă la naştere din toată Uniunea Europeană: femeile din România şi Bulgaria aveau o medie de 77,4 ani, în timp ce la franţuzoaice speranţa medie de viaţă la naştere era de 85 de ani, în 2009.

Comparativ cu bărbaţii români, care aveau în 2009 o speranţă de viaţă de 69,8 ani, doar lituanienii (67,5 ani) şi letonii (68,1 ani) se clasau mai prost, potrivit biroului european de statistică, Eurostat.

Această medie a crescut semnificativ în toată lumea, pe parcursul ultimelor decade, graţie dezvoltării din medicină şi din industria farmaceutică, accesului la servicii de sănătate şi stilului de viaţă.

România a început să se apropie de media europeană abia de câţiva ani, după o cădere înregistrată de la Revoluţie şi până în 1997, anul când s-a căzut sub o medie a duratei medii de viaţă de 69 de ani (durata de viaţă diferă de speranţa medie, fiind „mai exactă").

Speranţa de viaţă la 65 de ani

Speranţa medie de viaţă spune însă destul de puţin despre vârstele medii pe care le ating bătrânii din diferite ţări, motiv pentru care s-a introdus speranţa de viaţă la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Acesta este indicatorul ce arată câţi ani mai trăieşte un om, în medie, după ce a împlinit 65 de ani. Media UE este de 19,2 ani, adică un cetăţean european poate spera să trăiască, dacă atinge vârsta de 65 de ani, până la 86 de ani (femeile) şi 82,4 ani (bărbaţii).

România stă foarte prost şi la acest capitol. Dacă este vorba de femei, româncele şi bulgăroaicele pot spera să mai trăiască 17,2 ani, respectiv 17 ani. Adică să ajungă la 82 ani. Cea mai mare speranţă de viaţă la 65 de ani