Nicolae Ceauşescu a avut o documentaţie vastă ca să-şi susţină punctele de vedere la Moscova. Cerea şi reglementarea cetăţeniei sovieticelor aduse în România.
Un impresionant material documentar a fost întocmit în vederea vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale conduse de Nicolae Ceauşescu în URSS. Sute de pagini au sintetizat activiştii secţiilor de relaţii internaţionale, propagandă, economice şi militare ale CC al PCR pentru pregătirea celor 17 puncte din lista românească de probleme. Voi fi mai de nestăpânit decât Gheorghe Gheorghiu-Dej, a fost mesajul lui Ceauşescu.
Subtilităţi ascunse
Ceauşescu scosese la înaintare grei ai partidului din vremea lui Dej şi buni cunoscători, totodată, ai profunzimilor relaţiilor româno-sovietice: Maurer şi Bârlădeanu. Şi pe Gheorghe Apostol, semn că în conducerea românească nu pot fi exploatate disensiuni ale succesiunii. Conform protocolului, au fost incluşi ministrul de Externe, Corneliu Mănescu, şi ambasadorul României la Moscova, Nicolae Guină. Noii secretari ai CC ai PCR, Paul Niculescu-Mizil şi Manea Mănescu, au fost, de asemenea, în grupul lui Ceauşescu. De cealaltă parte a mesei de tratative s-au aşezat omologii lor în frunte cu Leonid Brejnev, preşedintele Consiliului de Miniştri, Alexei Kosîghin, reprezentantul sovietic în CAER, V.N. Novikov, şi secretarul CC, Iuri
Andropov.
Ceauşescu avusese grijă şi să-l îndepărteze pe Alexandru Drăghici care părea pe-atunci omul lui de mare încredere. Manevrase anume lucrurile ca datele delegaţiei PCR în Franţa, conduse de Drăghici, să fie apropiate vizitei sale la Moscova. Contactele periculoase ale fostului ministru de Interne cu mare vechime (1952-1965) nu trebuiau de niciun fel favorizate.
Pregătirile au fost amănunţite, mi-a relatat Alexandru Bârlădeanu, fost component al delegaţiei. Vizita din 3-11 septembrie 1965 a
