Absolut impresionantă prezența la vot a francezilor (80%) la primul tur de scrutin al alegerilor pentru funcția de președinte. Asta chiar dacă rezultatele nu sunt deloc liniștitoare din perspectiva românilor. Și nu e vorba de disputa dintre Francois Hollande și Nicolas Sarkozy (cu 2 procente diferență: 28%-26% recuperabile în turul II), ci de scorul fără precedent (atât din punct de vedere al procentajului – 20% -, cât și a acestui procentaj raportat la prezența masivă la vot) obținut de candidatul de extremă dreaptă Marine Le Pen.
Cele 12 procente ale candidatului de extremă stângă, Jean-Luc Melenchon, și cele 2 procente ale ecologistei Eva Joly (chiar dacă și le-ar adjudeca în totalitate) nu-i sunt suficiente lui Hollande pentru a-i asigura victoria, chiar dacă va rupe majoritar și din alegătorii ”centristului” Francois Bayrou (9% în primul tur). Așadar, pe lângă ”vântul schimbării”, Francois Hollande va avea nevoie pentru a obține victoria prezisă de majoritatea comentatorilor și de o parte din alegătorii lui Marine Le Pen. E drept, în primul tur, junioara Le Pen l-a atacat pe Sarkozy, lucru explicabil însă prin faptul că vizau același electorat. Pentru a rupe din acest sector, Hollande va trebui să pluseze pe ultima sută de metri în special pe teme de politică externă (înăsprirea procedurii de admitere în Schengen și măsuri de reducere a imigrației – punctele tari în acest moment ale componentei naționaliste a discursului lui Sarkozy).
Faptul că, din punct de vedere economic, Hollande promite schimbarea modelului austerității, impus în UE de Sarkozy și Merkel (îmbrățișat de Băsescu și testat pe români), nu trebuie să-i bucure într-o măsură prea mare pre criticii acestui model din România – acest lucru ar putea aduce după sine și o regândire (și reducere) a bugetului comunitar, Franța fiind, în acest moment, un contributor net. E drept, la gradul d