Românii alocă pentru produse alimentare şi băuturi nonalcoolice 41% din totalul sumelor pe care le cheltuie lunar, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape dublu faţă de francezi sau italieni. Alocări similare pentru cheltuielile cu alimentele sunt valabile pentru economii precum cea a Belarusului (41,2%) sau a Muntenegrului (45,7%). Dacă se adaugă şi băuturile alcoolice şi tutunul, cu o pondere de 7,7%, jumătate din banii unei familii sunt daţi practic numai pentru "benzina" zilnică necesară supravieţurii.
Cheltuielile pentru viitor sunt insignifiante - la educaţie ponderea este de 0,7%, iar la sănătate 4,5%. Explicaţia sunt salariile mici, dar şi preţurile mari la alimente, în pofida producţiilor agrare record.
Mâncarea nu acoperă mai mult de 25% din bugetele francezilor, italienilor, spaniolilor sau germanilor, potrivit unui raport al Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură (FAO).
În termeni reali, cheltuielile românilor cu produsele alimentare sunt şi de patru ori mai mici decât cele ale vest-europenilor. La un salariu mediu net de 350 de euro, un român cheltuie lunar pe mâncare 143 euro. În acelaşi timp, la un salariu mediu net de 2.700 de euro, un francez plăteşte lunar 600 euro pe alimente.
Deşi nu cheltuie în cifre absolute la fel de mult pe alimente ca vest-europenii, românii rămân cu una dintre cele mai ridicate ponderi ale alimentelor în coşul lunar de cheltuieli ca urmare a veniturilor mici coroborate cu preţurile ridicate. "Această situaţie este caracteristică societăţilor unde oamenii au venituri modeste şi submodeste. Din această cauză ponderea alimentelor în totalul consumului este mare. În ultima perioadă se constată şi o tendinţă de deteriorare a situaţiei în sensul scăderii puterii de cumpărare. Este o situaţie caracteristică societăţii româneşti", spune profesorul de economie Danie
