Este cunoscut un text din "Istoriile" lui Herodot, care se referea la momentul cand o hoarda de jefuitori persani pornise sa prade o cetate a Greciei antice, lipsita de aparare si deci expusa raufacatorilor.

In momentul critic, spune Herodot, a intervenit insa vointa fortelor divine si, pe neasteptate, zeul Poseidon, stapanul marilor, a declansat un val urias care s-a revarsat din mare maturand multimea navalitorilor, pe care i-a luat cu sine, in retragere.

Cetatea a fost salvata, iar, dupa retragerea apelor, valul n-a mai revenit, intru slava marelui Poseidon, protectorul grecilor.

Episodul are o oarecare analogie cu momentul biblic al traversarii Marii Rosii de catre Moise cu ai sai si revenirea apei careia i-a cazut jertfa armata faraonului.

Deosebirea esentiala este insa aceea ca pasajul biblic tine de legenda, in timp ce expunerea lui Herodot apartine celui mai respectat istoric al antichitatii, ale carui afirmatii cu greu le poti pune la indoiala, scrie Infoniac.

Cu toate acestea, episodul privind valul care i-a maturat pe persani, descris de istoric, nu a putut fi comentat de specialisti, lipsind probe istorice, argumente sau macar confruntari cu alte surse sau alte relatari.

Sa nu ne indoim de Herodot

Recent, un grup de cercetatori de la Societatea de Seismologie din America a studiat scrierile "Istoriilor" lui Herodot, sub aspectul informatiilor actuale privind hidrodinamica marina. Concluzia lor este ca uriasul val "trimis de zei" fusese de fapt un tsunami, fenomen foarte rar in Marea Egee, dar posibil.

Un studiu asemanator a fost elaborat si de catre Klaus Reicherter, de la Universitatea din Aachen, Germania, care a reusit sa stabileasca data exacta cand a avut loc invazia persana in Grecia, respectiv anul 479 i.Hr, ceea ce inseamna ca Herodot isi redacta cronic