Turismul românesc şi reprezentanţii acestuia trebuie să înveţe de la modelele de succes din jurul său. Atât România, cât şi Bulgaria au făcut parte din blocul comunist, au o climă asemănătoare, tipul de turism cerut de relief este aproximativ acelaşi şi există condiţii pentru turismul cultural. Mai mult, România are avantajul Deltei Dunării. Cu toate acestea, în condiţii asemănătoare, cum a ajuns Bulgaria ca, în anul de criză 2011, să atragă peste 9 milioane de turişti străini? Sursa: Feri PredescuSursa: Foto: Răzvan Vălcăneanţu

1 /.

Dan Matei Agathon, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii, face o analiză a reuşitei pe care o înregistrează vecinii noştri în activitatea turistică şi propune câteva recomandări pentru succesul turismului românesc.

Reţeta succesului bulgăresc

Pentru a înţelege mai bine ascensiunea turismului bulgăresc trebuie să pornim de la bazele lui. "Bulgaria, ca şi România, a pornit de la aceleaşi hoteluri contruite pe timpul comunismului. Pentru a atrage turiştii, în special pe cei germani, bulgarii au început să achiziţioneze licenţe de la marile lanţuri hoteliere, precum LTI, ITS, Riu, Kempinski, Sol Melia. Aceste licenţe însă nu au însemnat pentru hotelieri aducerea turistului german pentru a admira siglele celebre. Aceste licenţe s-au dat şi se prelungesc şi astăzi pe criterii stricte, se arată în analiza fostului ministru al Turismului.

O astfel de licenţă se obţine printre altele prin obligativitatea de a face investiţii în unitatea hotelieră. În plus, de foarte multe ori, în hotel activează un manager din partea companiei ce atribuie licenţa. Personalul angajat trebuie să fie tânăr, să cunoască limbile străine de circulaţie, să fie extrem de prietenos cu turiştii. Inclusiv managementul hotelulului trebuie să fie dinamic, inovativ şi receptiv la toate cerinţele necesare