Peste jumătate din veniturile românilor se duc pe mâncare, băutură şi ţigări, sub 5% pentru sănătate şi doar 0.7% din buget pentru cheltuieli educaţionale.

Potrivit studiului realizat de Institutului Naţional de Statistică (INS) şi prezentat de zf.ro, în ultimii zece ani ponderea alimentelor în coşul de cheltuieli a coborât cu 10%, de la 51% la 41%. Însă în creştere este ponderea cheltuielilor cu mobila, de la 2,9% în 2001 la 4% în 2010, cu sănătatea, de la 2,7% la 4,5%, şi cu băuturi alcoolice şi tutun, de la 6 la 7,7%. Cu toate acestea datele INS arată ca românii cheltuie lunar aproape dublu faţă de francezi sau italieni. Alocări similare pentru cheltuielile cu alimentele sunt valabile pentru economii precum cea a Belarusului (41,2%) sau a Muntenegrului (45,7%).

În termeni reali, cheltuielile românilor cu produsele alimentare sunt şi de patru ori mai mici decât cele ale vest-europenilor. La un salariu mediu net de 350 de euro, un român cheltuie lunar pe mâncare 143 euro. În acelaşi timp, la un salariu mediu net de 2.700 de euro, un francez plăteşte lunar 600 euro pe alimente.

Astfel, explicaţia sunt salariile mici, dar şi preţurile mari la alimente, în pofida producţiilor agrare record. De altfel, statistica oficială a Ministerului Agriculturii arată că la începutul lunii aprilie în pieţele din Bucureşti un coş de consum format din câte un kilogram de carne de porc, un kilogram de brânză, zece ouă, un kilogram de cartofi şi unu de mere costa 42,7 lei, în creştere cu aproape 10% faţă de luna iulie a anului 2011. Situaţia poate părea surprinzătoare având în vedere faptul că România a avut în ultimii trei ani producţii agricole în creştere, evoluţie care a plasat economia locală la sfârşitul anului trecut pe locul şapte în topul producţiilor agricole la nivel european.

Peste jumătate din veniturile românilor se duc pe mâncare, băutură şi ţigă