Conflictul de interese a devenit feonomen de masă printre primari, preşedinţi de Consilii Judeţene şi consilieri locali, spune preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu. Un studiu la nivel naţional realizat de ANI arată că peste 25% din aleşii locali drenează banii publici în conturile firmelor unde sunt acţionari, a declarat Georgescu pentru HotNews.ro. Preşedintele ANI crede că fenomenul a luat amploare deoarece sancţiunile din legea ANI nu sunt de natură să-i descurajeze şi susţine că e nevoie de modificări substanţiale, dar că acestea nu sunt posibile deoarece parlamentarii sunt tentaţi să diminueze atribuţiile instituţiei, nu să le mărească.

Mai mult, spune Georgescu, "am văzut parlamentari care în mod individual având probleme cu ANI în cazuri instrumentate de Agenţie încearcă să amedeze cadrul legislativ pentru a dezincrimina propriile fapte penale. Şi aici s-au văzut foarte clar persoanele care au formulat aceste amendamente în scris fără să ţină cont de toate aceste elemente care afectează profund relaţia României în raport cu partenerii externi," spune Georgescu.

O altă problemă ridicată de preşedintele ANI este dificultatea confiscării averilor nejustificate. Una din modalităţile prin care persoanele anchetate scapă de confiscare este strategia împrumutului. "Există situaţii de împrumuturi care nu sunt declarate şi care apar ca probă în instanţă. De exemplu, noi solicităm confiscarea a trei milioane de euro. În momentul când cazul ajunge la instanţă, persoana respectivă vine şi spune "am nişte contracte de împrumut, nu le-am trecut în declaraţia de avere". În unele cazuri am văzut că nici nu este nevoie de un contract de împrumut, ci numai declaraţia persoanei respective că a furnizat o sumă de bani, iar acest element este admis ca probă şi diminuează suma pe care o propunem spre confiscare," explică Georgescu.

@