Exista o propunere din partea opozitiei politice din Romania de a creste salariul minim pe economie si in acelasi timp de reducere a CAS (desi eu cred ca partea a doua a propunerii ramane in picoare doar pana in alegeri). Cresterea salariului minim este din punctual meu de vedere o solutie clasica din partea unei grupari politice care sustine un stat cat mai mare. Asadar, nu este o surpriza ca vine din partea opozitiei asa cum arata ea astazi in Romania. Surpriza vine din justificare: cresterea salariului minim duce la cresterea veniturilor bugetare. Din pacate aceste lucru nu este adevarat. Atat datele cat si teoria economica arata ca un salariu minim in crestere nu duce decat la somaj si inflatie, scrie Florin Citu pe blogul lui.

Existenta salariului minim are acelasi efect in economie ca si preturile unui monopolist. Distorsioneaza alocarea de resurse in economie, in acest caz forta de munca. Impunerea unui cost catre angajator este exact opusul a ceea ce ar trebui sa faca un stat care sustine competitia. Consiliul Concurentei ar trebui sa explice diferenta intre un pret minim impus de un cartel pe piata petrolului si unul minimum impus de stat pe piata fortei de munca.

Primul efect al existentei salariului minim este aparitia somajului in randurile celor care sunt in competitie pentru acest nivel de salariu. In plus, cresterea salariului minim este un beneficiu doar pentru cei care sunt angajati dar este un cost pentru cei care isi cauta un serviciu. Graficul de mai jos arata foarte simplu cum un pret minim pentru forta de munca creste somajul.

Iar aceasta explicatie grafica simpla este sustinuta de date. De exemplu teoria sustine ca in tarile cu un nivel al salariului minim mai mare ar trebui sa observam un somaj mai mare in randul tinerilor, al persoanelor necalificate al femeilor si al emigrantilor naturalizati (Guy Laroque si