Incertitudinile politice din Olanda, unde vor avea loc alegeri anticipate, şi din Franţa, unde preşedintele în exerciţiu s-a plasat la primul tur al alegerilor prezidenţiale în urma reprezentantului stângii, cât şi datele economice negative din zona euro, au reaprins aversiunea faţă de risc a investitorilor, care au decis ieri să îşi marcheze profiturile pe monedele din regiune, provocând deprecierea acestora. Euro a urcat, din nou, în piaţa valutară peste pragul de 4,38 lei, BNR anunţând o medie de 4,2792, foarte aproape de maximul istoric de 4,3794, atins în 19 martie. Piaţa s-a deschis la valori apropiate de închiderea de vineri, 4,3770-4,3780, cotaţiile urcând aproape de momentul în care banca centrală anunţă cursul la 4,38-4,3810, la ora 14:00 ele fiind de 4,3790-4,3840 lei. Cursul dolarului a crescut de la 3,3217 la 3,3307 lei iar cel al francului elveţian de la 3,6401-3,6443 lei, nou maxim al ultimelor opt luni, după ce în septembrie trecut Banca Naţională a Elveţiei a decis să nu lase ca moneda helvetă să se aprecieze mai mult de 1,20 unităţi/euro. Monedele din regiune se depreciau şi ele faţă de euro, cea poloneză coborând la 4,186-2,204 zloţi iar cea maghiară la 297,2-299,4 forinţi. Perechea euro/dolar cobora de la 1,3209 la 1,3128 dolari, după ce a fost anunţată o scădere în aprilie a activităţii economice din sectorul privat al zonei euro, care indică faptul că în regiune se menţine tendinţa de recesiune (în ultimul trimestru din 2011, PIB-ul din zona euro s-a contractat cu 0,3% faţă de cel anterior). Euro a pierdut teren şi din cauza faptului că François Hollande, candidatul socialist la prezidenţialele din Franţa, l-a devansat în primul tur pe Nicolas Sarkozy, care este considerat principalul aliat al cancelarului german, Angela Merkel, în privinţa politicii de austeritate la nivelul zonei euro. Deprecierea euro a produs la Londra scăderea ieri dim