Criza din Grecia are un impact puternic asupra Bisericii Ortodoxe din Grecia, ale cărei fonduri de la stat au fost reduse ca urmare a austerităţii, iar în unele sate slujbele sunt ţinute de mireni, întrucât doar unu din zece preoţi retraşi este înlocuit.
Legăturile strânse dintre statul elen şi Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru cler, întrucât guvernul are probleme în finanţarea instituţiei într-o perioadă în care grecii obişnuiţi au nevoie cel mai mult de programele caritabile ale acesteia, potrivit Reuters.
Anul trecut, Biserica a cheltuit 96 de milioane de euro cu cele circa 700 de acţiuni caritabile pe care le organizează.
Rămasă fără bani, din cauza reducerilor masive de fonduri de la stat, Biserica caută noi surse de finanţare, însă în pofida unui nou spirit antreprenorial, precum planul unei mănăstiri de a construi o centrală pentru producţia de energie solară, numărul preoţilor scade puternic, iar cei rămaşi se confruntă cu reduceri de salarii. În acelaşi timp, Biserica se luptă să menţină deschise cantinele sociale, în contextul creşterii puternice a şomajului şi adâncirii sărăciei.
"Sistemul se prăbuşeşte", a afirmat Ignatios Stavropoulos, un preot grec cu vederi moderne, cu propria pagină pe reţeaua LinkedIn.
Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat să plătească salariile preoţilor în schimbul unor proprietăţi extinse ale Bisericii, inclusiv terenuri. În prezent, peste 10.000 de preoţi sunt plătiţi de guvern, reprezentând cheltuieli de 190 de milioane de euro pentru bugetul ţării.
Conform înţelegerii cu creditorii internaţionali, prin care Grecia a fost salvată de la faliment, guvernul taie salariile, care pentru preoţii obişnuiţi ajung la 1.000 de euro pe lună. Totodată, statul va suporta cheltuielile doar pentru angajarea unui singur preot la fiecar zece ieşi
