Ieri s-a consumat prima rundă din alegerile prezidenţiale franceze, prima bătălie din războiul politic al cărui rezultat va avea ecouri nu doar pentru economia Franţei, care stagnează de cinci ani şi are în spate cel mai ridicat şomaj din ultimii 14 ani, ci pentru întreaga Europă.
Franţa este a doua economie ca mărime din Uniunea Europeană, însă lipsa reformelor, datoria publică de 90% din PIB, mai mare decât a Spaniei şi apropiată de cea a Irlandei şi performanţele economice slabe sau cel puţin inferioare celor ale Germaniei o fac să fie vulnerabilă în faţa şocurilor economice şi financiare. Din această cauză, Franţa şi-a pierdut în ianuarie ratingul de top acordat de agenţia de evaluare financiară S&P, eveniment care, chiar dacă acum nu are efecte notabile, atunci a fost perceput ca o lovitură dată credibilităţii statului.
Hollande ar fi al doilea preşedinte socialist de după 1958
Tocmai de aceste deficienţe, imputate actualului preşedinte francez Nicolas Sarkozy, se leagă socialistul François Hollande pentru a-şi asigura victoria în prezidenţiale, iar toate sondajele privind preferinţele de vot îl indică pe acesta drept câştigător sigur al celei de-a doua runde a alegerilor de pe 6 mai.
Hollande, în vârstă de 57 de ani, promite reduceri de cheltuieli mai puţin drastice decât Sarkozy şi vrea să introducă impozite mai mari pentru bogaţi, în special o taxă de 75% pe veniturile de peste un milion de euro. Dacă va câştiga, el ar deveni al doilea lider politic de stânga al Franţei de la întemeierea celei de-A Cincea Republici în 1958 şi primul de după François Mitterrand, care l-a înfrânt în 1981 pe preşedintele din acea perioadă, Valery Giscard-d'Estaing, scrie Thomson Reuters.
Hollande a votat ieri în Tulle, un oraş dintr-o regiune din centrul Franţei, unde este şeful guvernului local.
Sarkozy, de ase
