Ministrul agriculturii, Stelian Fuia, acuza într-un interviu acordat GdS acum două săptămâni lipsa de iniţiativă a autorităţilor locale din Dolj, care pierd zeci de milioane de euro deoarece nu au reuşit să înfiinţeze nici un grup de acţiune locală (GAL). Doljul şi Gorjul sunt singurele judeţe din Oltenia unde nu s-a înfiinţat nici un GAL. GdS a încercat să afle motivele pentru care nu suntem în stare să atragem banii europeni.

Pentru a înţelege mai bine importanţa acestor GAL-uri, trebuie spus din capul locului că ele reprezintă un parteneriat local, un fel de parteneriat public-privat, constituit din parteneri provenind din diferite sectoare socio-economice locale. Aceşti parteneri pot fi primăriile, firmele private şi ONG-urile. GAL-urile sunt finanţate din fonduri ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală care se derulează în perioada 2007-2013. Conduse, de regulă, de către primarul unei comune membre a GAL-ului, aceste structuri beneficiază de o finanţare de 2,8 milioane de euro fiecare, bani pe care îi cheltuiesc pe proiectele pe care le aduc firmele sau ONG-urile. Mai simplu spus, un GAL decide ce proiecte sunt fezabile și pot primi finanţare, iar principalul avantaj este că scapă de lupta clasică dusă pe la ministere pentru aprobarea proiectelor. Odată semnat contractul de finanţare cu organismul de implementare, GAL-ul îşi gestionează singur proiectele şi împarte cum crede că este mai folositor suma de 2,8 milioane de euro. Asta înseamnă reabilitarea drumurilor, a căminelor culturale, sprijinirea fermelor, a IMM-urilor din mediul rural şi multe altele.

Singurul inconvenient, dacă se poate spune aşa, este faptul că membrii săi trebuie să fie foarte bine organizaţi şi buni administratori, deci este nevoie de mâna forte a unui primar descurcăreţ. În cadrul acestor GAL-uri, primarii trebuie să facă ceea ce nu reuşesc de unii singuri, adică să