La 20 de ani, Gala Premiilor UNITER s-a desfăşurat într-o ţinută ceva mai împopoţonată decât la ediţiile trecute: aşa am văzut-o ca spectator în sala care a găzduit-o: Majestic – Odeon. Părea că respiră aerul ce o poate înzdrăveni, căci reintrase, cum se spune, în mediul ei natural, în teatru, şi nu într-un teatru oarecare, ci în unul de o sută de ani, impregnat cu istorie şi splendoare. Mai mult decât atât, aici a avut loc prima ediţie a Galei UNITER, în 1993, atunci când trupa Odeon-ului câştiga Premiul de excelenţă pentru spectacolul „…au pus cătuşe florilor…”, în regia lui Alexander Hausvater.
La 20 de ani, însă, Gala Premiilor UNITER, ca spectacol, nu arăta a fi una bogată. Multă lume spune că e din cauza lipsei banilor. Dar nimeni nu a mai spus-o cu voce tare. Nu s-a mai pronunţat apăsat cuvântul atât de tocit ”criză”. S-a impus mai degrabă anunţarea unor noi sponsori.
Intrând de la bun început ”în miezul fierbinte” al evenimentului, amfitrionul Ion Caramitru a anunţat Premiul Mecena, răsplătind astfel o persoană care de zece ani susţine financiar Gala UNITER: Carmen Adamescu. Următoarele clipe s-au consumat în tăcere: pe ecranul instalat pe scenă au apărut imagini cu oamenii de teatru care în 2011 şi începutul lui 2012 s-au mutat în Ceruri. Doamne, cât de mulţi au plecat, printre ei fiind şi cei doi mari regizori Liviu Ciulei şi Alexandru Tocilescu, cărora li s-au dedicat, pe parcursul Galei, momente speciale. UNITER a acordat în acest an Premiul de Excelenţă lui Alexandru Tocilescu (In Memoriam), creatorul care şi-a dorit extrem de mult Premiul pentru regie, neobţinut vreodată, deşi spectacole regizate de el au fost desemnate câştigătoare.
Au fost câteva momente de respiro susţinute de muzicieni, printre care violoncelistul Adrian Naidin şi Ioan Gyuri Pascu, actor ”liber de orice constrângere”, cum spunea Ion Caramitru. Musafiri
Au v
