Aparent, la Washington, dupa mai bine de sapte ani, invoiala Basescu – SUA merge netulburata inainte. Oferta sa pentru instalarea in Romania a scutului antiracheta american, miile de soldati trimisi in Irak si Afganistan, monitorizarea terorismului international, facilitati aero si portuare acordate militarilor americani, sprijinul pentru initiativele diplomatice ale Statelor Unite in Est, toate acestea au facut ca popularitatea lui sa se mentina in cercuri ale birocratiei politice din Capitala Americii si se pare ca, acolo, nu se ia in calcul, inca, o inlaturare a personajului inainte de 2014. La fel pe centura orasului, la Pentagon si in comunitatea de informatii.
Evident, la Bucuresti, tot dupa mai bine de sapte ani, lucrurile stau diametral opus. Contractul Basescu – Romania, ignorat cap-coada de catre primul, a fost rupt in bucatele de romani, rezilierea lui oficiala este o chestiune de timp, de timp scurt. Romania este intr-un faliment economic si moral total, presedintele s-a prabusit pe penultimul loc in sondajele de popularitate, putin inainte de „altii – 2%”. Simpatia populara a fost inlocuita de o ostilitate deschisa, generalizata. De razboiul tuturor impotriva unuia singur. Probabil ca nici Nicolae Ceausescu nu a fost atat de singur in decembrie 1989, pe cat este Basescu astazi, printre conationalii sai...
Dar, falimentul intern al regimului de la Bucuresti nu este unic. O evaluare corecta a prestatiei lui Basescu in beneficiul Washingtonului, de la instalarea sa la Cotroceni si pana in momentul de fata, dezvaluie o surpriza de proportii, anume ca serviciile oferite de catre presedintele roman americanilor le-au produs acestora, de sapte ani incoace, mai mult ghinion si mai multe pagube, decat avantaje. Razboiul din Irak, unde Basescu a fost un „aliat special si prieten personal” (Bush jr.), a adus fostei administratii acuzatii de hotie si
