România a iniţiat o grupare a ţărilor care au nevoie de fonduri importante pentru a prezerva şi după 2014 generozitatea UE. Bugetul viitor al UE se află din nou în actualitate. El este estimat de Comisia Europeană la 125 de mii de miliarde de euro pentru 2014-2020.

Corespondentul RFI la Bruxelles, MIhaela Gherghişan

Statele membre vor trebui să găsească un acord asupra cifrelor până în luna iunie şi apoi vor negocia cu Parlamentul European. Marţi 24 aprilie la Luxembourg, miniştrii afacerilor europene au dezbătut două subiecte strategice legate de acest dosar : finanţarea coeziunii (pentru dezvoltarea regiunilor sărace) şi a agriculturii.

Cum se ştie, state mari ca Germania încearcă să-şi reducă contribuţia la aceste politici dar statele est europene rămân ferme pe poziţia lor : fondurile nu trebuie reduse. Coeziunea să nu fie o victimă

România a iniţiat o declaraţie în acest sens privind fondurile de coeziune, semnată şi de alte 12 state europene, dar să fie 13 un număr cu noroc ? Nu-i atât un număr cu noroc cât o realitate, comentează ministrul afacerilor europene Leonard Orban, aflat la reuniunea de la Luxemburg.

Textul a fost semnat 12 state membre şi Croatia, care anul viitor integrează Uniunea pentru a arăta că acest subiect este foarte important pentru ele. Declaraţia este un semnal, explică Leonard Orban pentru RFI, „un semnal cum că aceste state sint dispuse să apere cât mai mult alocările importante pentru politica de coeziune”.

Ea arată că fondurile de coeziune vor pierde circa 18 miliarde de euro după 2014 faţă de cât beneficiază ele acum, şi asta în baza propunerii de anul trecut a Comisiei Europene.

Mai jos de această limită, cifrată de Comisie la 336 miliarde de euro pentru şapte ani, România şi alte state nu pot coborî. Alături de Bulgaria, Polonia, Estonia, Grecia, Slovacia, Slovenia, România cere ca