Terra, un satelit NASA, a monitorizat timp de cinci ani o instalaţie secretă chineză - o mină unică în lume Bayan Obo - unde se extrag aproape jumătate din cele 17 metale denumite "pământuri rare" pe plan mondial, indispensabile industriei electronice moderne, în special tehnologiei high-tech, relatează "The Daily Mail".

Încă acum 20 de ani, Deng Xiaoping, "arhitectul şef al reformelor economice şi modernizării socialiste chineze" a înţeles valoarea bogăţiilor subterane ascunse în solul arid din Mongolia Interioară. "Orientul Mijlociu are petrol, China, în schimb, are metale de pământuri rare'', spunea el.

Astfel, în 2008, China a furnizat 139.000 de tone de lantan, ceriu, yterbiu şi alte metale din această categorie în lumea întreagă, ceea ce reprezintă circa 97% din producţia mondială de metale de "pământuri rare".

După cum se poate vedea din imaginile din satelit, realizate între 2001 şi 2006, mina de la Bayan Obo continuă să se extindă. Conform Institutului de Geologie al SUA (USGS), dacă în 2001 China a produs aproximativ 81.000 de tone de metale de pământuri rare, în 2006 acest număr a crescut la 120.000.

O astfel de activitatea intensă de minerit şi exploatare a subsolului are o influenţă puternică asupra mediului: conform estimărilor experţilor de la organizaţia Chinese Society of Rare Earth, între 9.600 şi 12000 metri cubi de gaze reziduale (emisii industriale) conţinând praf, acid fluorhidric, dioxid de sulf şi acid sulfuric sunt eliberate în timpul producţiei fiecărei tone de metale de 'pământuri rare'. În plus, se degajează în jur de 75 de metri cubi de ape uzate acide şi aproximativ o tona de reziduuri şi deşeuri radioactive.

În 2010, China a redus cota de export a metalelor de pământuri rare, ceea ce a dus la o creştere bruscă a preţului la produsele high-tech. Însă, conform USGS, Statele Uni