O dată cu spargerea „bubei" ce o reprezintă arhi-mediatizatul dosar „Portul", civilii, mai exact, persoanele care nu au legătură propriu-zisă cu vămile şi porturile constănţene sau cu activitatea de import-export prin porturi au avut parte de mici fărâme din limbajul de zi cu zi prin care se solicita, se stabilea şi se dădeau şpăgile în Porturile Agigea şi Constanţa, potrivit procurorilor. ZIUA de Constanţa vă prezintă viziunea despre şpagă în porturile constănţene, astfel cum este redată în rechizitoriul întocmit de DNA în dosarul Portul, pe baza declaraţiilor unui „insider", intermediarul Abed Ibrahim El Desouki Othman Ayoub.

Dincolo de deja comunele „palmă", „sandwich", „gâgâială" şi „amendă", insider-ul le-a vorbit anchetatorilor despre ce însemna „să se lase bariera", „să se umble la depozit" sau despre „presiunea la roată", dându-le totodată indicii despre cum să-i identifice pe „doctorii" din vămi. Prima referire la limbajul codat nescris al vameşilor din porturile constănţene în declaraţiile insider-ului arată contextul în care era folosită exprimarea „se lasă bariera": „însemna apropierea unei perioade de blocaj a activităţii în vamă, respectiv imposibilitatea efectuării importului". În continuare, Abed Ibrahim El Desouki Othman Ayoub a vorbit şi despre restul codurilor. Redăm textual menţiunile făcute în declaraţia sa, astfel cum aceasta apare în rechizitoriu:

Despre „presiunea la roată"

«„se umblă la depozit" reprezenta mărirea sumei datorate cu titlu de mită;

„un deget" reprezenta 100 dolari SUA;

„medicamente" reprezentau fie facturile emise de comisionarul vamal, fie sumele de bani datorate, inclusiv şpăgile;

„doctor", „reţetă", „acord de la doctor" se utilizau, de regulă, ca şi coduri pentru situaţia în care se făcea un import la o valoare diminuată sau se solicitau date despre posibilitatea efectuării unui import; Ex