Privatizările, managerii privaţi la companiile de stat, deficitul bugetar şi eternele arierate vor fi punctele nevralgice pe agenda ultimei misiuni de evaluare a FMI condusă de Jeffrey Franks, care în ultimii trei ani a venit trimestrial la Bucureşti să vadă ce au mai făcut autorităţile române din angajamentele asumate prin programele stand-by.

În cadrul vizitei urmează să le fie prezentat autorităţilor române şi olandezul Erik Jan de Vrijer, desemnat de FMI să preia din vară funcţia de negociator-şef cu România.

Cea de-a cincea misiune de evaluare a FMI, prima din mandatul noului guvern condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, are ca miză particulară proiectul politic de reîntregire a salariilor bugetarilor, care au fost tăiate cu 25% la jumătatea anului 2010 cu acordul Fondului, dar şi alternativele pe care le are România pentru redresarea economiei. Consolidarea creşterii economice este, de altfel, obiectivul principal al noului program cu FMI şi Comisia Europeană, de tip preventiv, parafat anul trecut.

În condiţiile în care datele bugetare din primele luni ale anului nu sunt foarte favorabile, rămâne de văzut dacă autorităţile române vor reuşi să convingă FMI de sustenabilitatea creşterii salariilor.

După calculele Ministerului Finanţelor, creşterea salariilor bugetare cu 16%, în iunie, ar avea un impact bugetar de 2 mld. lei, în timp ce reducerea CAS cu 5% ar însemna un efort bugetar de 2,3 mld. lei, Franks s-a remarcat printr-o anumită flexibilitate în negocierile cu autorităţile române, pe parcursul primului acord susţinând în mod constant acordarea de derogări pentru neîndeplinirea ţintelor legate de reducerea arieratelor. De asemenea, a lăsat la latitudinea preşedintelui Traian Băsescu şi a BNR alegerea soluţiei dramatice de ajustare din 2010 prin majorarea TVA cu cinci puncte procentuale în paralel cu tăierea s